PREZENTARE   >   Proiecte
Cercetările din secolul al XIX-lea de la Grădiștea Muncelului

  
Perioada
 
2010 – 2015
 
 
Prezentare
 
Descoperirea ruinelor de la Grădiștea de Munte de către autorități la începutul sec. al XIX-lea a determinat două lungi campanii de săpături conduse de fiscul austriac, urmate, la câteva decenii, de mai multe vizite la cetate din partea unor pasionați de antichități. Până la sfârșitul secolului s-a strâns o documentație destul de bogată, care surprinde, în frânturi, imaginea Sarmizegetusei Regia în secolul al XIX-lea. Cei dintâi care au avut privilegiul să vadă cetatea după aproape 2000 de ani, năpădită de pădure, dar conservându-și enigmele sub covorul vegetal, au lăsat în scrierile lor informații și descrieri ale acelui stadiu de conservare. Scrierile lor au fost valorificate foarte puțin sau deloc (rapoartele austriece au rămas nevalorificate până azi, în ciuda faptului că au fost publicate acum câteva decenii în revista clujeană Acta Musei Napocensis). O sinteză pe acest subiect a fost elaborată în anul 1921, cu multe lacune și erori și într-o perioadă în care situl era foarte puțin cunoscut și cercetat. Prin urmare, o reluare a acestui subiect era mai mult decât necesară.
 
Proiectul de față își propune să valorifice toate informațiile disponibile din sec. al XIX-lea despre ruinele de la Grădiștea Muncelului (azi Grădiștea de Munte). Importanța demersului nu este doar una istoriografică, ci rezidă mai ales în faptul că în aceste documente e consemnat un stadiu de conservare superior celui de astăzi și chiar monumente astăzi dispărute sau necunoscute arheologilor. Prin urmare, o reconstituire a imaginii Sarmizegetusei Regia în sec. al XIX-lea se anunță una plină de surprize și cu contribuții importante pentru cunoașterea și înțelegerea complexului de la Grădiștea de Munte.
 
 
Obiective
 
1.      Identificarea și parcurgerea publicațiilor, manuscriselor și documentelor de arhivă disponibile cu privire la cercetările din sec. al XIX-lea și începutul sec. XX de la Grădiștea Muncelului. Întocmirea unei bibliografii cu aceste lucrări.
2.      Traducerea textelor identificate la pct. 1 (din limba germană, maghiară și latină).
3.      Analizarea și interpretarea informațiilor din documentația de sec. XIX-lea, în permanentă confruntare cu stadiul actual al cunoștințelor despre monumentele de la Grădiștea Muncelului și cu datele de pe teren.
4.      Reconstituirea imaginii Sarmizegetusei Regia în sec. al XIX-lea: redescoperirea cetății, monumente cunoscute la acea vreme, interpretări.
5.      Elaborarea unei sinteze care să valorifice informațiile de mai sus.
 
 
Etape și rezultate
 
2010
 
»   Documentare publicații
o   Bibliografia de specialitate cu privire la Sarmizegetusa Regia (www.sarmizegetusa.org)
o   Bibliografia cu privire la cercetările din sec. al XIX-lea
»   Traducere și analiză
o   rapoartele de săpătură austriece din 1803-1804 și alte documente din corespondența dintre Administrația domeniului Hunedoara, Tezaurariat și Camera Aulică.
§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (II), AMN, VIII, 1971, p. 439-455.
§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (III), AMN, IX, 1972, p. 587-602.
o   Péchy M., Bemerkungen über die unlängst vorgefundenen alten römischen Ruinen bei Gredistie, Siebenburgische Provinzialblaetter, I, 1805, p. 249-252.
 
2011
 
»   Documentare publicații
o   Bibliografia de specialitate cu privire la Sarmizegetusa Regia (www.sarmizegetusa.org)
»   Traducere și analiză
o   rapoartele de săpătură austriece din 1803-1804 și alte documente din corespondența dintre Administrația domeniului Hunedoara, Tezaurariat și Camera Aulică.
§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (IV), AMN, X, 1973, p. 627-639.
o   J.F. Neigebaur, Dacien. Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, Kronstadt, 1851, p. 97-103 (Die Ruinen auf dem Gredistyer Berge).
»   Documentare teren: zona sacră și incinta militară
»   Prezentări
o   Aurora Pețan, „Baia romană” de la Grădiștea de Munte (cercetările din sec. al XIX-lea), referat în cadrul cursului de masterat „Arheologie clasică” (titluar curs conf. dr. Al. Diaconescu), Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, iunie 2011.
 
2012
 
»   Documentare publicații
o   Rapoarte de săpătură de la Grădiștea Muncelului (1950-prezent)
»   Documentare manuscrise
o   Collectio maior manuscriptorum historicorum, volumul XXXIV, Varia, Biblioteca Academiei, Cluj-Napoca, fondul Kemény.
o   Lugosi Fodor Andras Kézirata [Date arheologice din Transilvania], vol. I-VIII, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale (etapa 1).
o   Arhivele de Stat, filiala Cluj-Napoca, microfilme și documente originale din fondul Tezaurariatului Montan și Minier.
»   Traducere și analiză
o  M. Ackner, Reisebericht über einen Theil der südlichen Karpaten, welche Siebenbürgen vonden Kleinen Walachei treunen, aus dem Jahre 1838, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, I Band, II Heft, 1844, Neues Gredistie, p. 17-33.
o M. Ackner, Decennal-Aufzeichnung der archäologischen Funde in Siebenbürgen vom Jahre 1845 bis 1855, Jahrbuch der Kaiserlich-Königlichen Central-Comission zur erforschung und erhaltung der baudenkmale I, 1856, p. 93-103.
o   C. Gooss, Chronik der archäologichen Funde Siebenbürgens, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, NF, XIV, 1877, p. 39-40 (Muncseler Gredistje).
o  Fr. Müller, H. Müller, Archäologische Streifzüge, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, N.F., XVI, 1880, p. 293-299 (Die Csetate bei Neu-Gredistye).
»   Documentare teren: așezarea civilă
»   Publicații
 
2013
 
»   Documentare manuscrise
o    Österreichisches Staatsarchiv, Viena, documente originale din fondul Kriegsarchiv.
»   Traducere și analiză
o   Finály Gabor,  Archäologische Funde im Jahre 1910: Ungarn, în Archäologischer Anzeiger. Beiblatt zum Jahrbuch des Archäologischen Insitut, Berlin, 1911
o   Finály Gabor, A Gredistyei dák várak, Archeologiai Értesítő, 36, 1916, p. 11-43.Fr.
o   Fodor Andras, Romai regisegek Hunyad varmegyeben, Hon es Kulfold, 1844, p. 300-304.
o   Fodor Andras, Utazas nemes Hunyadvarmegyeben regisegek kinyomozasa vegett, Hon es Kulfold, 1847, p. 358-360, 362-364.
o   Téglás  Gabor, Decebal királyi vára, în Kuun G., Torma Zs., Téglás G., Hunyadvármegye története, Budapest, 1902, p. 19-21.
o   Téglás  Istvan, Gredistye – Grădiștea de Munte, în Bajusz I. (ed.), Téglás István jegyzetei. I. Régészeti feljegyzések (Însemnarile lui Teglas Istvan. Notițe arheologice), Cluj- Napoca, 2005, p. 161-170.
»   Prezentări
o   Aurora Pețan, The water supply of Sarmizegetusa Regia’s precinct, Simpozion Arheovest, Timișoara, 7 decembrie 2013.
»   Publicații
 
 2014
 
»   Documentare manuscrise
o  Lugosi Fodor Andras Kézirata [Date arheologice din Transilvania], vol. I-VIII, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale (etapa 2).
»   Traducere și analiză
o  Lugosi Fodor Andras Kézirata, cap. „Gredistye”.
»   Prezentări
o  Aurora Pețan, Cercetările lui Lugosi Fodor Andras (?-1859) la Grădiștea Muncelului, Sesiunea de comunicări științifice a Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeș „Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania”, 30 mai 2014.
»   Publicații
 
 
 
 2015
 
»   Publicații
 
 
2016
 
»   Publicații
2017
 
»   Publicații
  
2018
»   Publicații
  • Aurora Pețan, Sarmizegetusa Regia. 1. Redescoperirea cetățiiEditura Dacica, Alun, 2018, 600 p. + XXXIII pl.



GALERIE FOTO