Cercetările din secolul al XIX-lea de la Grădiștea Muncelului

Normal
0

false
false
false

EN-US
X-NONE
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0mm 5.4pt 0mm 5.4pt;
mso-para-margin:0mm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman","serif";
mso-ansi-language:RO;}

  Perioada 2010 – 2015  Prezentare Descoperirea ruinelor de la Grădiștea de Munte de către autorități la începutul sec. al XIX-lea a determinat două lungi campanii de săpături conduse de fiscul austriac, urmate, la câteva decenii, de mai multe vizite la cetate din partea unor pasionați de antichități. Până la sfârșitul secolului s-a strâns o documentație destul de bogată, care surprinde, în frânturi, imaginea Sarmizegetusei Regia în secolul al XIX-lea. Cei dintâi care au avut privilegiul să vadă cetatea după aproape 2000 de ani, năpădită de pădure, dar conservându-și enigmele sub covorul vegetal, au lăsat în scrierile lor informații și descrieri ale acelui stadiu de conservare. Scrierile lor au fost valorificate foarte puțin sau deloc (rapoartele austriece au rămas nevalorificate până azi, în ciuda faptului că au fost publicate acum câteva decenii în revista clujeană Acta Musei Napocensis). O sinteză pe acest subiect a fost elaborată în anul 1921, cu multe lacune și erori și într-o perioadă în care situl era foarte puțin cunoscut și cercetat. Prin urmare, o reluare a acestui subiect era mai mult decât necesară. Proiectul de față își propune să valorifice toate informațiile disponibile din sec. al XIX-lea despre ruinele de la Grădiștea Muncelului (azi Grădiștea de Munte). Importanța demersului nu este doar una istoriografică, ci rezidă mai ales în faptul că în aceste documente e consemnat un stadiu de conservare superior celui de astăzi și chiar monumente astăzi dispărute sau necunoscute arheologilor. Prin urmare, o reconstituire a imaginii Sarmizegetusei Regia în sec. al XIX-lea se anunță una plină de surprize și cu contribuții importante pentru cunoașterea și înțelegerea complexului de la Grădiștea de Munte.  Obiective 1.      Identificarea și parcurgerea publicațiilor, manuscriselor și documentelor de arhivă disponibile cu privire la cercetările din sec. al XIX-lea și începutul sec. XX de la Grădiștea Muncelului. Întocmirea unei bibliografii cu aceste lucrări.2.      Traducerea textelor identificate la pct. 1 (din limba germană, maghiară și latină).3.      Analizarea și interpretarea informațiilor din documentația de sec. XIX-lea, în permanentă confruntare cu stadiul actual al cunoștințelor despre monumentele de la Grădiștea Muncelului și cu datele de pe teren.4.      Reconstituirea imaginii Sarmizegetusei Regia în sec. al XIX-lea: redescoperirea cetății, monumente cunoscute la acea vreme, interpretări.5.      Elaborarea unei sinteze care să valorifice informațiile de mai sus.  Etape și rezultate 2010 »   Documentare publicațiio   Bibliografia de specialitate cu privire la Sarmizegetusa Regia (www.sarmizegetusa.org)o   Bibliografia cu privire la cercetările din sec. al XIX-lea»   Traducere și analizăo   rapoartele de săpătură austriece din 1803-1804 și alte documente din corespondența dintre Administrația domeniului Hunedoara, Tezaurariat și Camera Aulică.§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (II), AMN, VIII, 1971, p. 439-455.§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (III), AMN, IX, 1972, p. 587-602.o   Péchy M., Bemerkungen über die unlängst vorgefundenen alten römischen Ruinen bei Gredistie, Siebenburgische Provinzialblaetter, I, 1805, p. 249-252. 2011 »   Documentare publicațiio   Bibliografia de specialitate cu privire la Sarmizegetusa Regia (www.sarmizegetusa.org) »   Traducere și analizăo   rapoartele de săpătură austriece din 1803-1804 și alte documente din corespondența dintre Administrația domeniului Hunedoara, Tezaurariat și Camera Aulică.§  S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804 (IV), AMN, X, 1973, p. 627-639.o   J.F. Neigebaur, Dacien. Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, Kronstadt, 1851, p. 97-103 (Die Ruinen auf dem Gredistyer Berge).»   Documentare teren: zona sacră și incinta militară»   Prezentărio   Aurora Pețan, „Baia romană” de la Grădiștea de Munte (cercetările din sec. al XIX-lea), referat în cadrul cursului de masterat „Arheologie clasică” (titluar curs conf. dr. Al. Diaconescu), Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, iunie 2011. 2012 »   Documentare publicațiio   Rapoarte de săpătură de la Grădiștea Muncelului (1950-prezent)»   Documentare manuscriseo   Collectio maior manuscriptorum historicorum, volumul XXXIV, Varia, Biblioteca Academiei, Cluj-Napoca, fondul Kemény.o   Lugosi Fodor Andras Kézirata [Date arheologice din Transilvania], vol. I-VIII, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale (etapa 1).o   Arhivele de Stat, filiala Cluj-Napoca, microfilme și documente originale din fondul Tezaurariatului Montan și Minier.»   Traducere și analizăo  M. Ackner, Reisebericht über einen Theil der südlichen Karpaten, welche Siebenbürgen vonden Kleinen Walachei treunen, aus dem Jahre 1838, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, I Band, II Heft, 1844, Neues Gredistie, p. 17-33.o M. Ackner, Decennal-Aufzeichnung der archäologischen Funde in Siebenbürgen vom Jahre 1845 bis 1855, Jahrbuch der Kaiserlich-Königlichen Central-Comission zur erforschung und erhaltung der baudenkmale I, 1856, p. 93-103.o   C. Gooss, Chronik der archäologichen Funde Siebenbürgens, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, NF, XIV, 1877, p. 39-40 (Muncseler Gredistje).o  Fr. Müller, H. Müller, Archäologische Streifzüge, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, N.F., XVI, 1880, p. 293-299 (Die Csetate bei Neu-Gredistye).»   Documentare teren: așezarea civilă»   Publicațiio   Aurora Pețan, Coin finds at Grădiştea Muncelului during the excavation campaigns of 1803-1804, AMN, 47-48/I, 2010-2011 (2012), p. 81-90. 2013 »   Documentare manuscriseo    Österreichisches Staatsarchiv, Viena, documente originale din fondul Kriegsarchiv.»   Traducere și analizăo   Finály Gabor,  Archäologische Funde im Jahre 1910: Ungarn, în Archäologischer Anzeiger. Beiblatt zum Jahrbuch des Archäologischen Insitut, Berlin, 1911o   Finály Gabor, A Gredistyei dák várak, Archeologiai Értesítő, 36, 1916, p. 11-43.Fr. o   Fodor Andras, Romai regisegek Hunyad varmegyeben, Hon es Kulfold, 1844, p. 300-304.o   Fodor Andras, Utazas nemes Hunyadvarmegyeben regisegek kinyomozasa vegett, Hon es Kulfold, 1847, p. 358-360, 362-364.o   Téglás  Gabor, Decebal királyi vára, în Kuun G., Torma Zs., Téglás G., Hunyadvármegye története, Budapest, 1902, p. 19-21.o   Téglás  Istvan, Gredistye – Grădiștea de Munte, în Bajusz I. (ed.), Téglás István jegyzetei. I. Régészeti feljegyzések (Însemnarile lui Teglas Istvan. Notițe arheologice), Cluj- Napoca, 2005, p. 161-170.»   Prezentărio   Aurora Pețan, The water supply of Sarmizegetusa Regia’s precinct, Simpozion Arheovest, Timișoara, 7 decembrie 2013.»   Publicațiio   Aurora Pețan, Sarmizegetusa Regia in the Austrian map of 1804, Revista Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie (ReDIVA), I, 2013, p. 29-43.o Aurora Pețan, The water supply of Sarmizegetusa Regia’s precinct, în „Simpozion ArheoVest. Interdisciplinaritate în arheologie și istorie. In memoriam Liviu Măruia. Timișoara, 7 decembrie 2013”, Szeged, 2013, p. 241-252.  2014 »   Documentare manuscriseo  Lugosi Fodor Andras Kézirata [Date arheologice din Transilvania], vol. I-VIII, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Colecții Speciale (etapa 2).»   Traducere și analizăo  Lugosi Fodor Andras Kézirata, cap. „Gredistye”.»   Prezentărio  Aurora Pețan, Cercetările lui Lugosi Fodor Andras (?-1859) la Grădiștea Muncelului, Sesiunea de comunicări științifice a Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeș „Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania”, 30 mai 2014.»   Publicațiio Aurora Pețan, An unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia's sacred zone recorded in writtings of 19th century, Revista Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie (ReDIVA), II, 2014, p. 28-40.    o Aurora Pețan, „Baia romană” de la Sarmizegetusa Regia 1. Istoricul cercetărilor, în Sorin Forțiu, Adrian Cîntar (ed.), Simpozion ArheoVest, nr. II. Interdisciplinaritate în arheologie. In honorem Gheorghe Lazarovici, Timișoara, 6 decembrie 2014, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, p. 427-455.     2015 »   Publicațiio  Aurora Pețan, În căutarea nordului pierdut. Două secole de cartografie la Sarmizegetusa Regia, Rapoartele Centrului de Studii al Fundației Dacica, 5, 2015, p. 84-122.  o Aurora Pețan, Distrugerea „turnului circular” de la Sarmizegetusa Regia, Rapoartele Centrului de Studii al Fundației Dacica, 7, 2015, p. 172-178.o Aurora Pețan, Valorea documentară a schițelor de la Grăditea Muncelului atribuite lui Johann Ferdinand Neigebaur, în Dobos Alpár, Petruţ Dávid, Berecki Sándor (eds.), Archaeologia Transylvanica. Studia in honorem Stephani Bajusz, Cluj-Napoca-Târgu Mureș-Budapest, 2015, p. 401-409.o Aurora Pețan, An unknown stone structure at the eastern gate of Sarmizegetusa Regia's precinct recorded in the XIXth century writings, în S. Forțiu, A. Stavilă (ed.), Simpozion Arheovest, III, in memoriam Florin Medeleț, JATEPress Kiadó, Szeged, vol. 2, 2015, p. 757-760. o Aurora Pețan, Another unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia's sacred zone recorded in writings of 19th century, Revista Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie, III, 2015, p. 110-122.  2016 »   Publicațiio Aurora Pețan, The Dacian Fortress of Grădiștea Muncelului: from the Legend of the White King to its Identification with Sarmizegetusa Regia, Revista Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie, IV, 2016, p. 65-98.2017 »   Publicațiio Aurora Pețan, Date noi cu privire la inscripția „cu arme” de la Sarmizegetusa Regia, în S. Forțiu (ed.), Simpozion ArheoVest. In honorem Doina Benea, V, 2, 2017, p. 981-999.o Aurora Pețan, Cercetările lui Fodor Andras Lugosi la Grădiștea Muncelului, Banatica, 27, 2017, p. 85-105.  2018»   Publicațiio 

• Aurora Pețan, Sarmizegetusa Regia. 1. Redescoperirea cetății, Editura Dacica, Alun, 2018, 600 p. + XXXIII pl.